miercuri, 17 decembrie 2014

PROŞTII- 1


           PROŞTII- 1  SMURD, tragedie aviatică
Plecând de la ideea că prostia e o percepție subiectivă și constatând, empiric vorbind, că originalitatea poporului din care facem parte constă, nu în faptul că suntem o turmă de proști originală, ci că suntem o adunătură de grupuri diverse - fiecare cu prostia lui surprinzătoare și extravagantă - a venit vremea să-i facem și noi proști pe alții ca să nu rămânem datori.

În capul listei acestei teme a prostiei lumii în care trăim se află proștii tragediei umane unde se-nghesuie cei mai mulți tâmpiți pe metru pătrat.

Având la îndemână ultimul accident aviatic, unul din multele unde, ca de fiecare dată, prostia s-a manifestat disciplinat după același tipar, studiul pe viu poate fi aproape complet. Aproape, pentru că, pe de o parte, și noi, din prostie, putem să omitem câte ceva iar pe de altă parte, bântuiți fiind de originalitate perpetuă, în viitor, aceeași prostie se va manifesta din ce în ce mai nuanțat bătând recorduri și câștigându-și privilegiul de unicat.

Povestea morții: se ia un elicopter atât de performant încât, spun specialiștii, are o elice care-i permite să planeze în caz de defecțiune la motor, dotat chiar și pentru amerizare, care are o singură hibă, anume că, zboară numai “la vedere”, ceea ce înțeleg că-nseamnă să vezi pe unde mergi, și se trimite în misiune de salvare…nu se știe unde, cum nici despre “misiunea” prăbușită în Apuseni nu se știe prea bine; elicopterul, după ce i se taie flotoarele (așa cum spune Nicușor Constantinescu) pornește în prima cursă cu salvatori SMURD, pe-nserat când se lasă și ceața de mai mult de-o lună-ncoace, într-o direcție care se pare că făcea de neevitat survolarea lacului Siutghiol- contraindicată în condiții de iarnă când bărcile de intervenție intră în conservare- încărcat cu doi piloți și două cadre medicale, fără veste de salvare măcar, deși indicat este echipamentul special de protecție împotriva hipotermiei. http://www.investigatiimedia.ro/traseul-elicopterului-prabusit-la-constanta/

La doar nouă minute după decolare, elicopterul se prăbușește… încet, ca și când n-ar vorbi serios, pe lacul rece și se rupe-n două sub privirile mai multor spectatori de ocazie aflați în zonă care, la primele strigăte de ajutor sună la 112, o dată, de două ori, de mai multe ori până când centralista le spune să nu mai sune; greu de aflat când au sosit ajutoarele, având în vedere că ISU și ROMATSA nu au aceeași cronologie a evenimentelor, și ce ajutoare au fost acelea, dacă la fața locului au sosit mai multe Salvări de uscat, fără defibrillator, și o barcă cu motor fără manivelă; prima victimă a fost scoasă din apă cu barca unor pescari, corespondenții în teritoriu ai pădurarilor din Apuseni, iar minciuna a fost desconspirată prin apariția unor înregistrări de amatori tot așa cum o filmare cu drona la epava din munți a dat în vileag, iarna trecută, un alt episod din indolența tâmpă a sistemului.

Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), care are contract cu 112, nu a fost anunțată” http://www.dcnews.ro/elicopter-prabu-it-siutghiol-minutele-mor-ii-pentru-echipajul-smurd
După ce-au murit toți, autoritățile statului au încercat să-și acopere nerozia provocând o înghesuială de urgență în care să n-ai loc s-arunci un ac și să-nțepi prostia neomenească: pe lângă 9 ambarcațiuni de diferite tipuri cu mijloace de iluminat subacvatice și de suprafață”, la fața locului au mai fost mobilizați “peste 150 de pompieri, jandarmi, polițiști, polițiști de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă și militari, dintre care 42 sunt scafandri profesioniști.” http://www.evz.ro/elicopter-smurd-prabusti-in-lacul-siutghiol.html.

Din partea PSD-ului, Ioan Rus ne-a făcut, fără greș, rezumatul oficial: “S-a acționat foarte bine din păcate rezultatul nu este cel așteptat.”

Povestea post-mortem: dacă e vorba de colivă și colaci, atunci astea se hăpăie în gura presei care, după obiceiul străvechi de un sfert de secol, petrece mortul la morgă și la groapă lăcrimând în colțul ochiului (moment pe care operatorul îl surprinde, se-nțelege, fără știrea jurnalistului de marcă, și ni-l arată numai nouă într-un prim-plan atât de apropiat că se murdărește ecranul de fond de ten sau de praf de stele, cine știe?) ca să se insinueze apoi, ca o cerșetoare, și la pomană, să fie de sufletul mortului și de ratingul televiziunilor; asta cu ochii umeziți, mai treacă-meargă, clipești o dată, dai capu-ntr-o parte și dispare dar, să-l auzi pe Cătălin Radu Tănase vorbind de lumințele de pe luciul apei din spatele meu (sau așa ceva)…te pufnește dracu’ râsul și te tâmpești!

În afară de recuzita cu înduioșări și picuri de lirism, paznicii lătrători ai democrației sunt dotați și cu echipament de zgomot și reproș din care zbiară, ca din partea noastră, spre autoritățile  statului de la care toată presa primește publicitate, scutiri de taxe, drepturi de autor și alte facilități care fac salariile vedetelor la fel de îndestulătoare precum în țările cu venitul minim de zece ori mai mare decât la noi.

Chiar nu era nevoie de o tragedie acum când Crăciunul se apropie de câteva săptămâni, déjà, iar cazurile sociale de sezon, cu care presa își face milă de sărbători ca să nu-i tihnească dreptcredinciosului pateul de post cu șorici de porc până nu se duce la icoane și mulțumește pentru puținul pe care-l are și apoi donează din el pentru o cauză tv., aduc publicitate din belșug.

Cazuri sociale care se datorează siamezilor politico-mediatici care ne-au stricat habitatul ca să trăiască ei bine și noi rău. Ca să dau numai un exemplu de colaborare reciproc-avantajoasă: la niște inundații de astă-toamnă toată presa a prezentat aceiași zece saci cu nisip, fără să panorameze zona, ca și când un fluviu urma să se reverse, precizând că autoritățile vor cumpăra, de nevoie, alte multe sute de saci cu nisip ca să împiedice inundațiile nemaiîntâlnite din satul respectiv; în realitate, au fost puși d-aiurea niște saci de dat la televizor pentru ca, într-un loc ce n-are nici o treabă cu inundațiile, primarii să poată s-arunce banii pe nimic.

Ce să mai vorbim de cazurile de corupție de miliarde de euro “descoperite” abia acum de presă!
  
E o rușine că, în țara noastră, acționează Unicef și Crucea Roșie atâta vreme cât, pe globul pământesc, sunt copii care mor de foame și de boli pentru că țara lor nu are apă potabilă, pământul lor nu rodește și, din când în când, îi mai lovește și taifunul!  

Cât privește tragediile repetitive care umplu presa de compasiune și de bani, ele se datorează, printre altele, acelei întrebări existențiale, la care, nu se află, niciodată, unul atât de deștept încât să-i găsească răspuns: 
Cine se face vinovat? În consecință, se improvizează: Dumnezeu, soarta, un concurs de împrejurări ș.a. iar, după un timp, apar niste demisii colaterale.

Presa, ca deșteapta, cere demisia celor care sunt în dizgrație-n sondaje: Băsescu, Boc, Fonta și mai nou, dr Arafat, creatorul SMURD-ului.

DR. Arafat este cel mai clar și tragic caz de profesionist distrus de bestia politico-mediatică, în gura căreia a intrat singur, ca să fim exacți. A început prin a construi acest serviciu de urgență pe țară, din donații și voluntariat- în ciuda contestărilor, din invidie și răutate, ale doctorilor nativi- a fost folosit de presă și politică în lovitura de stat din 2012 și s-a mai prăbușit un pic, umilit, când l-a decorat pe Victor Ponta în campania pentru prezidențiale. Acum va fi strivit sub copitele grupurilor de interese care se manifestă prin intermediul bestiei!

Păi, să nu întrebi tu, ca presă, de proceduri, de pregătirea ăstora care se angajează la ISU- un singur journalist (Alex Căutiș, cred) a răzbătut printre perorațiile teatrale ale lui Rareș Bogdan și a amintit că, la ISU Dobrogea, a fost cazul de corupție cu 200 de inși care au dat șpagă la angajare- de numirile politice care sunt adevărata cauză a demolării instituțiilor și de măsuri care să corecteze lipsa de judecată a iresponsabililor?

Așa stând lucrurile, știm dinainte cum se va termina și această ultimă dramă: cei rămași în viață și martorii se vor murdări în emisiuni-gunoi, ale căror vedete s-au îmbogățit, până la cer, din prostie și jeg, moment în care tragedia se va transforma în panaramă de presă.

Cum elicopterul nu avea cutie neagră, se poate panarama la nemurire despre nimic, în timp ce adevărul se îndepărtează cu fiecare zi.

Cine e de vină? PO-LI-TI-ZA-REA, bă, e de vină!
Cum zicea un director calificat, nu politizat: Ăștia ne aruncă-n aer pe toți!

C.T. Popescu, despre elicopterul SMURD prăbuşit: „În situaţii de urgenţă, civilii sunt soluţia”
Citeste mai mult: adev.ro/ngpjwb